Ceas de prînz
Și credeam sincer
în ceasul din turn și-n mătasea porumbului,
și veneau slugile
cu anafura sfărîmată
pentru lumina puilor neînțărcați,
și invidiam aceste gălbenușuri
pe două picioare
care ne săturau verile stomacului
cu atîta dragoste de viață.
Ceas de prînz,
oase fragile
trecînd din oameni în cîini
și-n tandrele dialoguri subterane,
iată coliviile se deschid
la toate semnalele seismice
și preocupați de sfintele noastre organe
ne contemplăm începuturile morții
în dinți și în unghii.
Sentimentală, această carne…
Sentimentală această carne
așteptînd miracolul altor degete
s-o înflorească și peste tot coridoarele
tîrîtoarele spaime care încep
din muguri primăvara.
Lasă-mă să te privesc cum mori!
Limpezi și absenți
ochii tac în așezările incerte
dintre o secundă și alta
și pozele cad de pe tine și se albesc
cînd ajung la pămînt.
Explozii de sînge sub cască,
în rădăcini și în maluri
și pînda neagră
acoperind orbitele căscate
în care îți îngropi desfrîurile,
rîvnind să le mai afle cineva.
Sentimentală această carne
așteptînd…
