era atît de foarte bine
era atît de foarte bine
cînd pe faleză ne plimbam
aveai o rochie cu buline
și-un cocker negru dolofan
goneau poeții pe rotile
ducînd borcane la spălat
extazul îți creștea-n pupile
cum crește drojdia-n aluat
bătea o briză foarte pură
ne răsfoia prin amintiri
un cîine lup ducea în gură
un om lipsit de însușiri
dar parcă și mai foarte bine
era atunci cînd ne-ntorceam
și-o luam din nou da capo-al fine
stăteam la geam și croșetam
aveai rochie cu buline
și-un cocker negru dolofan
lanterna magică
Pardon, e locul ocupat
– jobenul domnului e mărturia urii –
și doamna-n voalul verde s-a drapat
ce tragic film rula pe cerul gurii
țipau canarii-n colț la magazine
un păsărar zăcea în cușca goală
și fetele pîndeau la mezanin
să treacă procesiunea pe la școală
operatorii ies pe-acoperiș
din mortul fără nume crește-o gheară
mi-e dor de-un somn primit ca un bacșiș
și de o amnezie seculară
